Our culture, our future

Elevi şi profesori, membri ai echipei de proiect, au lansat astăzi, 26.01.2021, în mediul virtual, Clubul CNTV „Cultura Noastră, al Tău Viitor” din cadrul Proiectului Erasmus+: „Our Culture, our future”, nr. ref. 2020-1-RO01-KA229-079850_1. Acest club, ce va avea întâlniri lunare, va realiza activităţile şi produsele finale ale proiectului .
Pentru început ne propunem să punem în valoare moştenirea culturală locală prin realizarea următoarelor produse:
– Carte de bucate gorjeneşti
– Prezentare costume populare gorjeneşti
– Materiale de prezentare folclor şi tradiții locale
– Calendar cu zile speciale
– Expoziție de cărți poștale/poze „Gorjul de azi şi ieri”
Fii mândru că eşti CNTV, fii mândru că eşti GORJEAN!
Dacă şi tu poţi şi vrei să contribui la promovarea moştenirii culturale locale, te aşteptăm cu drag!
(Trimite un mesaj pe Adservio către prof. coordonator Teodora Dragotă)
„Unirea Principatelor Române” – De la Tudor pentru Cuza
#azi 💙💛❤️ „PATRIA SE CHEAMĂ NORODUL, IAR NU TAGMA JEFUITORILOR.” Tudor Vladimirescu, «Proclamația de la Padeș», 23 ianuarie 1821 NOI ALEXANDRU IOAN I CU MILA LUI DUMNEZEU ȘI VOINȚA NAȚIONALĂ DOMNITOR AL PRINCIPATELOR UNITE, ȚARA ROMÂNEACĂ ȘI MOLDOVA La toți de față și viitori sănătate! Români din Țara Românească, Găsim de datorie a vă arăta a noastră vie mulțumire pentru patriotica voastră purtare înainte de actul Învestiturii[…] Ne place a crede că și în viitor veți fi vrednici de admirarea ce ați insuflat Europei prin actul glorios de la 24 Ianuarie și că bunul simț românesc va lumina pe toți a se pătrunde de adevărul că o nație se mărește și se întărește atunci numai când ea are conștiința îndatoririlor sale către Patrie, către Guvern, către legi. Puterile Garante au înzestrat pe ambele țări surori cu o Convenție ce cuprinde în sine toate elementele de o fericită propășire. De la noi atârnă acum să profităm de dânsele, dezvoltându-le cu un chip potrivit stării de față a societății românești, aducând cu toții partea noastră de activitate, de lumină și de devotament la măreața lucrare a renașterii.[…] A sosit acum timpul pentru tot românul de a se apropia de altarul patriei cu mintea liberă de orice gând îndoielnic și cu inima curată de orice patimă dezbinătoare, căci neîncrederile, defăimările, urile, alianțele… sunt unelte fatale care aduc pieirea neamurilor. Destulă învrăjbire au produs până acum luptele politice între români! Cauza acelor lupte lipsind astăzi, lipsească totodată și trista dezbinare dintre ei. Prezentul și viitorul României o reclamă aceasta prin glasul nostru, care vă cheamă la înfrățire, românilor! […] În ochii noștri toți românii sunt buni; în inima noastră sunt toți iubiți deopotrivă, deși chiar unii dine ei, rătăciți de patimi violente, se expun a fi înfrânați și a cădea sub asprimea legilor. Ne adresăm dar către toți, ca un adevărat Principe român, care liber de orice înrăurire voiește prosperitatea țării prin aplicarea înțeleaptă a Convenției și mărirea Nației prin sincera înfrățire a celor ce au onorul a face parte din ea. Mărginească-se fiecare individ sau corp social în cercul drepturilor și îndatoririlor sale bine înțelese; pătrundă-se cu toții de respectul ce se cuvine legilor și fie țara întreagă bine încredințată că noi vom ști menținerea ordinului legal înăuntrul și demnitatea națională în afară. ALEXANDRU IOAN I Contrasemnat Ministrul secretar de stat la Departamentul Afacerilor Străine, Vasile Alecsandri. Anul 1859 (Monitorul Oficial al Țării Românești, nr. 126 din 15 octombrie 1859)
La 162 ani de la făurirea statului român modern, tudoriștii cei puternici prin înțelepciune, cinstesc amintirea începuturilor!
Text semnalat de prof. dr. Maria Cochină
Declarația de la Padeș

#azi200 1821: Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamație locuitorilor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.Proclamația de la Padeș (23 ianuarie 1821, Padeș) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie.
„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine!Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre![…]Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți.Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara.Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod […], ca să să atingă măcar de un grǎunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”
veștile vin greu…

azi am aflat că revista „totuși” a obținut titlul de laureat la Concursul Național al Revistelor Școlare, București, 2019…
mulțumim tuturor celor care au sprijinit și sprijină acest proiect, tuturor celor care au crezut și cred în acest mirabil joc de-a întâlnirea.
„Citesc & Mă regăsesc”

Activitățile proiectului sunt următoarele:
– Atelier de creație și interpretare „Sub semnul lirismului posteminescian”
– Ștefania Blidea (11A), Daria Popescu (11G), Alexandra Voinescu (11G), Clara Trăistaru (11G), Georgiana Dijmărescu (9G), Amalia Ilin (9G);
– Concurs de recitare a creațiilor eminesciene (elevii de gimnaziu);
️ – Sesiune de comunicări științifice. „(In)actualitatea creației eminesciene” (IXC);
– CNTV – 131 de ani de existență întru Eminescu (12C).
Școala de ceramică de la Târgu Jiu…

Înființată în anul 1900, la inițiativa lui Iuliu Moisil, a fost prima școală de ceramică din țară.
Aceasta avea o durată de trei ani, fiecare an şcolar începând la 1 septembrie şi până la 29 iulie. Chiar în primul an de existenţă, şcoala a fost frecventată de 30 de elevi, majoritatea din judeţele Gorj, Romanaţi, Vîlcea și Prahova. „Importanţa acestei şcoli este lesne de observat. Ea este prima încercare făcută în România de a înjgheba o nouă industrie artistică naţională“, se mai menționează în lucrarea „Prima şcoală de ceramică din ţară: Şcoala de ceramică din Târgu Jiu“, autor Tudor Nedelcea.
Elevii școlii învăţau să picteze şi să modeleze lutul, dar studiau și aritmetică sau limba română. „Programul de studii, ilustrativ pentru profilul şcolii, cuprindea următoarele obiecte de activitate: 1) desenul şi pictura ceramică; 2) desenul tehnic; 3) modelarea; 4) lucrarea vaselor în lut, smălţuirea şi arderea lor; 5) tehnologia; 6) morala; 7) istoria artelor, stilurilor, istoria descoperirilor ştiinţifice în legătură cu aplicarea lor în industrie şi arte, istoria originei şi dezvoltării artelor tehnice şi industriilor; 8) noţiuni de mineralogie, geologie, chimie şi fizică; 9) limba română; 10) aritmetică şi contabilitate; 11) istoria universală a românilor, mitologia şi geografia comercială şi industrială; 12) igiena. Programul de studii urmărea așadar și pregătirea generală a cursanţilor“.
„Conducerea şcolii a apelat la profesori renumiţi de peste hotare. E vorba de profesorii: I. Wirnstl, fost elev al Academiei de arte industriale din Viena şi cunoscut pentru picturile sale pe sticlă la ferestrele monumentale din biserica jubiliară din Viena, care preda desenul şi pictura ceramică, de H. Frohlich, fiul unui mare fabricant ceramist, care pe lângă studiile teoretice, are şi o îndelungată practică în cele mai renumite fabrici de ceramică din Europa. Ceilalţi profesori predau în mod gratuit, dând dovadă de patriotism. Aceştia sunt: Aurel Diaconovici, inginerul şef al judeţului Gorj, pentru modelare, tehnologie şi istoria artelor; I. Moisilu, directorul şcolii, pentru desenul tehnic, igienă şi contabilitate; preotul I. Mălăescu, pentru morală; Ştefan Bobancu, pentru limba română şi geografie; I. Popescu, pentru aritmetică, fizicăm chimie, geologie şi mineralogie; Ştefan Ciuceanu, pentru istorie şi mitologie.“ Istoria Gorjului în culori
Centru de Pregătire Examene Cambridge

🇬🇧 Începând cu anul școlar 2020 – 2021, Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” a devenit Centru de Pregătire Examene Cambridge în județul Gorj, în urma acordului încheiat cu Twinkle Star, Centru Autorizat Cambridge Assessment English.📌 Prima sesiune de examene Cambridge va avea loc în data de 9 ianuarie 2021, la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”, elevii înscriși optând pentru nivelul CAE.📌 A doua sesiune este deja programată în data de 22 mai 2021, când elevii doritori pot alege între nivelurile KET și PET (clasele V-VIII) și FCE și CAE (clasele IX – XII).
Coordonator: prof. Daniela-Ileana Vîlceanu